Mai multe organizaţii ale societăţii civile, alături de ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, au comemorat luni, 1 februarie 2010, 10 ani de la dezastrul ecologic de la Baia Mare, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile folosirii cianurii în exploatările miniere.
Accidentul cu cianuri din 30 ianuarie 2000, de la Baia Mare, este cunoscut ca „al doilea Cernobîl†din cauza impactului devastator pe care l-a avut asupra mediului.
Participanţii la manifestaţie au depus un coşciug plin cu peşte în faţa sediului Ministerului Mediului şi Pădurilor, au aprins lumânări şi au împărţit colivă trecătorilor.
Manifestanţilor li s-a alăturat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, care a păstrat un moment de reculegere şi şi-a manifestat susţinerea pentru demersul societăţii civile.
“Multumesc celor care au venit aici. Din cauza neglijentei crase, acest accident a avut loc, iar responsabilii nu au platit nici pana acum. Avem obligatia sa protejam ecosistemul, iar ceea ce s-a intamplat acum 10 ani nu trebui sa se mai repete. Nu avem voie sa uitam. In legatura cu Rosia Montana, ma voi intalni miercuri cu ONG-urile din acest domeniu, iar in scurt timp ma voi duce acolo. In acest an, printre prioritatile ministerului se numara si explicarea cetatenilor in legatura cu ceea ce s-a intamplat la Baia Mare.†Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor
“Dupa accidentul de la Baia Mare, mai multe tari din Europa Centrala au interzis prin lege utilizarea cianurii in industria miniera. La noi, unii demnitari au anuntat ca intentioneaza sa reevalueze situatia Rosia Montana Gold Coporation. Prefer sa cred ca au doar o problema de memorie si sa le aducem aminte cu acest parastas pentru Baia Mare, decat sa ii suspectez de crima contra propriilor conationali. Nu sunt de acord ca aurul lor sa fie cumparat cu vietile noastre”, Mircea Toma, Presedinte Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei
“Acest accident care a avut loc in Nord-Vestul Romaniei a fost avut un impact atat de mare asupra mediului, incat urme de cianura au fost gasite in Delta Dunarii, la 2000 de km distanta. Nu vrem pesti otraviti in Delta!â€, Costel Popa, director Asociatia Salvati Dunarea si Delta
Ce s-a întâmplat de fapt la Baia Mare?
Pe 30 ianuarie 2000, digul iazului de decantare de la mina Aurul (deţinută de compania australiană Esmeralda) s-a rupt şi aproximativ 100.000 de metri cubi de apă cu cianură şi metale grele au ajuns în Săsar, apoi în Tisa şi în Dunăre. Bazinul Tisei era considerat ca fiind unul dintre cele mai curate din Europa, adăpostind cel puţin 20 de specii protejate de peşte. În urma accidentului, mii de tone de peşte au murit în România şi Ungaria, alte păsări si mamifere au murit mâncând peşte otrăvit, iar terenurile şi fântânile localnicilor din apropierea iazului au fost otrăvite.
La patru săptămâni de la accident, urme de cianură au fost identificate si în Delta Dunării. Conform estimărilor oficiale, au fost necesari cinci ani pentru repopularea cu peşte a râurilor afectate. Vor fi necesari încă 10 ani pentru refacerea totală a florei şi faunei.
Conform raportului Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), breşa din digul lacului de decantare a fost cauzată de o combinaţie de factori: deficienţe de operare şi de întreţinere a iazului, ploi abundente.
Ce este cianura?
Cianura este una dintre otrăvurile cu cel mai rapid efect. Doza mortală pentru om este de 1 mg cianură/kg greutate corporală. Doar 0,03 mg cianură/l apă reprezintă doza mortală pentru peşti La concentraţii de peste 3 mg cianură/l, ecosistemul unui râu este complet distrus. Cantitatea de cianură care a ajuns în mediu în urma accidentului, 120 de tone, ar fi fost suficientă pentru a omorî un miliard de oameni.
Ce sanctiuni s-au aplicat ?
La momentul in care a avut loc accidentul din Baia Mare nu s-a aplicat nici o sancţiune penală sau contravenţională companiei Aurul. În schimb, statul român are de plătit statului maghiar peste 100 de milioane de dolari despăgubiri pentru daunele ecologice provocate de accidentul cu cianuri.
